Activități ecolomice

Activităţile economice s-au dezvoltat în comuna Cornereva în strânsă legătură cu condiţiile fizico-geografice ale aşezării. Ocupaţia de bază a locuitorilor comunei Cornereva a reprezentat-o şi o reprezin-tă agricultura. Particularităţile reliefului, condiţiile pedoclimatice au permis  ca pe teritoriul comunei Cornereva să se dezvolte mai bine creşterea animalelor şi cultura pomilor fructiferi, mult mai slab fiind reprezentată cultura plantelor.

Structura fondului funciar pentru comuna Cornereva se prezintă astfel :

Categorii

Suprafaţă

Proporţii  (%)

   Fond funciar1.Suprafaţa agricolă,din care :

a)  arabil

b) păşuni

c) fâneţe

d) vii

e)livezi,pomi       fructiferi

2. Păduri

3. Ape

4. Drumuri

5. Alte suprafeţe

 

 

40080

12024

1136

7716

3015

1

156

27454

24,20

34,80

543

100

30

2,8

19,3

7,5

0,003

0,38

68,5

0,06

0,08

 1,36

 

De menţionat este faptul că în timp a crescut suprafaţa terenuri-lor arabile. Dacă în anul 1928 aceasta însuma 835 ha, în prezent supra-faţa arabilă cuprinde 1136 ha.

Creşterea suprafeţei arabile se datorează defrişării pădurilor pe anumite areale dar şi modernizării mijloacelor de lucrare a pământu-lui.E bine de ştiut faptul că după anul 1990 o mare parte din locuitorii aşezării şi-au cumpărat tractoare, iar pe terenurile neaccidentate arăturile se fac cu tractoarele, în prezent în comuna Cornereva exis-tând 97 de tractoare.

 

Creşterea animalelor

Această activitate economică, ramură a agriculturii, reprezintă o îndeletnicire de tradiţie pe teritoriul comunei Cornereva. A fost după cum am mai spus răspândită de timpuriu sub forma păstoritului. Şi astăzi reprezintă ramura cea mai dezvoltată a economiei localităţii. S-a dezvoltat într-o pondere mai mare, în comparaţie cu alte activităţi deoarece localitatea dispune de puţine terenuri arabile, având în schimb suprafeţe întinse cu păşuni (chiar păşuni alpine) şi fâneţe.

De-a lungul anilor oamenii au crescut diferite rase de animale în-cercând chiar să le îmbunătăţească odată cu perfecţionarea raselor de animale din întreaga ţară. Dintre animalele care se cresc în comuna Cornereva ponderea cea mai mare a deţinut-o de-a lungul timpului şi încă o mai deţin, deşi într-un procentaj mai redus ovinele.

Notarul Mihail Vlaicu arată într-o lucrare despre comuna Corne-reva, întocmită în anul 1943, că în anul 1942 Cornereva dispunea de 10932 capete ovine.

Pentru a ne putea da seama de felul cum a evoluat de-a lungul timpului efectivul de animale în comuna Cornereva sunt revelatoare datele care urmează :

Situaţia anului 1942

-ovine……………..10932 capete

-bovine…………… 1618 capete

-cabaline……………270 capete

-porcine……………303 capete

-păsări………………2220 capete

 

Situaţia anului 1986

-ovine ……………..17407 capete

-bovine ……………2205 capete

-cabaline …………..764 capete

-porcine ……………1585 capete

-păsări ………………7250 capete

Situaţia anului 1997

-ovine ………………9824 capete

-bovine ……………..1729 capete

-cabaline ……………570 capete

-porcine …………….1729 capete

-păsări ………………4602 capete

-albine………………223 familii

Situaţia anului 2002

-ovine ………………6998 capete

-bovine ……………..1465 capete

-cabaline …………….397 capete

-porcine ………………1324 capete

-păsări ………………..4207 capete

-albine ……………….237 familii

 

Ovinele

Cum am mai arătat ovinele sunt animalele cu cea mai mare pondere în comuna Cornereva. Aceasta se datorează faptului că localitatea dis-pune de suprafeţe cu păşuni dar şi pentru că aceste animale nu sunt pretenţioase de întreţinut, ele întâlnindu-se în toate satele şi cătunele aşezării. Iarna, oile sunt ţinute pe lângă casă, fiind furajate cu fân şi otavă, iar în perioada de vară sunt scoase la munte în turme de 300-500 capete, unde sunt păzite de către un cioban şi un ajutor de al lui precum şi de 5-6 câini puternici. Ovinele sunt crescute pentru produ-sele lor :lapte (brânză),lână, miei, produse care satisfac necesarul de consum în gospodăriile oamenilor, dar care, în mare parte, sunt valori-ficate în pieţele din oraşele învecinate. Rasa cea mai răspândită este rasa ţurcană care s-a adaptat cel mai bine condiţiilor de mediu specifi-ce comunei Cornereva.

 

Bovinele

Aceste animale se întâlnesc în majoritatea gospodăriilor locuitorilor. Cea mai răspândită rasă este”Bălţata românească” ce provine din ameliorarea rasei „Simenthal”. O altă rasă des întâlnită este rasa „Pitzgau” de Transilvania, rasă ameliorată şi adaptată la con-diţiile de mediu specifice comunei Cornereva, care dă o producţie mare de lapte. Alimentaţia bovinelor a constat şi constă în păşunat şi în fânuri de diferite calităţi, după locul de unde au fost recoltate, precum şi în plante furajere de cultură : trifoi, lucernă etc. Producţia de lapte în perioadele cele mai bune ajunge la 10-15 litri pe zi. Numă-rul bovinelor a oscilat de la un an la altul, aceste oscilaţii nefiind atât de semnificative ca în cazul ovinelor. Comparativ, totuşi, cu anii 1986 şi 1997 se observă din situaţiile prezentate mai înainte că numărul bovinelor este în scădere.

 

Cabalinele

Deşi nu se întâlnesc într-un număr prea mare, aceste animale au constituit şi încă mai constituie un sprijin în diferitele activităţi pe care le desfăşoară locuitorii aşezării, fiind folosite ca animale de tracţiune. La început, oamenii foloseau cai ce aparţineau unor rase mai primitive, neameliorate. Aceşti cai corespundeau cel mai bine drumurilor şi potecilor de munte, pe care locuitorii acestor locuri le străbăteau aproape zilnic, fiind de talie mică.

În prezent, cumpărându-se, s-au adus rase noi din Câmpia Banatului, de talie mijlocie, rase ce s-au răspândit aproape în întreaga co-munitate. Totuşi, comparativ cu situaţia anilor 1986 şi 1997 efectivul de cai a scăzut tot mai mult. Acest lucru se explică prin faptul că după 1990 majoritatea locuitorilor comunei şi-au cumpărat tractoare, caii folosindu-se în prezent doar pe terenurile foarte accidentate.

 

Porcinele

În trecut locuitorii comunei Cornereva creşteau rase locale, care după cum se pare,erau metişi ai raselor„Mangaliţa” şi „Marele Negru” Treptat s-a renunţat la aceste rase, în prezent cele mai răspândite rase de porci fiind „Bazna”,”York”,”Marele alb” şi chiar „Landrace”. La rasa „Mangaliţa”, care se creştea mai mult pentru grăsime s-a renunţat aproape definitiv. Alimentaţia de bază pentru porci în localitatea noastră constă în plante ca sfecla furajeră, napii şi cartoful, porumbul folosindu-se doar în perioada de îngrăşare. Efectivul de porcine, anali-zând datele prezentate mai sus, s-a menţinut în ultimul timp cât de cât constant, fiind totuşi în ultimul timp în scădere.

 

Caprinele 

Cu 50 de ani în urmă, caprinele se aflau într-un număr destul de   mare pe teritoriul comunei Cornereva. Astăzi, aceste animale se întâl-nesc tot mai rar, ele crescându-se încă în satele şi cătunele de pe Valea Cernei, unde terenurile sunt stâncoase, accidentate, iar bovinele nu au condiţii prielnice pentru creştere.

 

Iepurii de casă

Aceste animale se întâlnesc destul de rar, totuşi, unii locuitori îi cresc pentru carne şi blană, furajându-i cu morcovi, sfeclă, trifoi.

 

Păsările 

În general, păsările cele mai des întâlnite sunt găinile, rasele cele mai răspândite fiind Leghorn şi Rhode-Island. Se mai întâlnesc şi rase locale crescute pentru carne. Pe lângă găini,dar într-un număr mai mic, se mai cresc : gâşte, raţe şi în ultimul timp şi curci pentru cantitatea mare de carne, pe care o are o pasăre matură.

 

Apicultura

Pe raza comunei Cornereva sunt gospodării care practică şi această îndeletnicire străveche întâlnită încă din antichitate la strămoşii noş-tri, dacii. În trecut, pentru creşterea albinelor se foloseau coşuri speci-ale, împletite din nuiele, acoperite cu un amestec de argilă, paie şi bă-legar, numite „coşniţe”.În ultimul timp au apărut în gospodăriile oamenilor diferite tipuri de stupi sistematici, unii chiar supra-etajaţi. Mierea obţinută este, în general poli-floră, dar tot în ultimul timp, ma-joritatea celor care cresc albine merg în pastoral, în special la floarea de salcâm.

 

CULTURA PLANTELOR

Această activitate, pe lângă creşterea animalelor,care este activi-tatea de bază pe care o desfăşoară locuitorii comunei Cornereva, a constituit una dintre ocupaţiile principale ale locuitorilor aşezării.În trecut oamenii cultivau : porumb, grâu, orz, secară, ovăz, dar mai ales cartoful.La început au fost cultivate locurile de la poalele pădurilor şi chiar unele platouri înalte.În unele locuri ,unde astăzi sunt păşuni,s-a cultivat altădată orz, secară, ovăz şi chiar grâu. Acest lucru se poate dovedi prin faptul că există multe locuri pe teritoriul localităţii ce poartă denumirea de „arie”. În aceste locuri cerealele păioase erau tre-ierate cu ajutorul animalelor, deci în apropierea acestor locuri se cul-tivau cereale. Cum am spus şi în prezent aceste locuri poartă denumiri ca : Arii, Aria Ungurească etc.

În părţile mai joase ale comunei, în aval de centrul civic în aşa-zisa „luncă” a râului Bela Reca cultura plantelor a început mult mai târziu, de-abia în secolul XIX-lea, când autorităţile imperiale austro- ungare au luat măsuri de desecare a mlaştinilor. Nu există date referi-toare la producţia obţinută în diferite perioade, există, însă, un plan de producţie al anului 1942 care arată o producţie foarte mică la hectar. Astfel, grâu : 400 kg/ha, orz 300 kg/ha, ovăz 350 kg/ha, porumb 500 kg/ha, cartofi 800-1000 kg/ha.

În trecut, condiţiile de muncă erau deosebit de grele datorită fap-tului că solul era argilos (mai ales în lunca Bela-Recăi) iar productivi-tatea era scăzută

După anul 1900, apar pe teritoriul comunei Cornereva primele maşini manuale de treierat.

În preajma celui de-al doilea război mondial existau în Cornere-va 5 maşini de treierat manuale şi 2-3 cu tracţiune animală şi cam tot atâtea vânturători. Desigur că proprietarii lor deserveau şi cerinţele altor locuitori pentru care primeau „uium” în produse.

Există câteva date privind suprafeţele cultivate,la nivelul anului 1942 :

-grâu de toamnă ………………..24 ha

-grâu de primăvară ……………..10 ha

-orz de toamnă ………………….  2 ha

-orz de primăvară ……………….  5 ha

-porumb ………………………..342 ha

-cânepă pentru fuior …………….10 ha

-trifoi ……………………………22 ha

La nivelul anului 1986 situaţia suprafeţelor cultivate se prezenta în felul următor :

-grâu de toamnă ……………….0,90 ha

-grâu de primăvară ………………0,90 ha

-orz ………………………………0,60 ha

-ovăz ……………………………. 0,60 ha

-porumb …………………………  586 ha

-trifoi …………………………… 0,80 ha

-cartofi ………………………….  170 ha

Pentru anul 1997 situaţia suprafeţelor cultivate arată astfel:

-grâu de toamnă ………………….0,80 ha

-grâu de primăvară ……………… 0,70 ha

-ovăz …………………………….  0,80 ha

-porumb …………………………   476 ha

-trifoi ……………………………    102 ha

-cartof ……………………………   328 ha

În anul 2002 situaţia suprafeţelor cultivate se prezenta după cum urmează :

-grâu de toamnă ………………….. 0,40 ha

-grâu de primăvară ……………….. 1,10 ha

-porumb …………………………… 375 ha

-trifoi ……………………………… 100 ha

-cartof ……………………………..  578 ha

După cum se observă în situaţiile prezentate mai sus, unele plante cerealiere nu se mai cultivă, unele şi-au păstrat cât de cât con-stant ponderea pe care au avut-o în cadrul celorlalte culturi, iar pentru alte plante, ponderea în cadrul celorlalte culturi a crescut.

În prezent în comuna Cornereva se cultivă : grâu, porumb, trifoi şi cartofi. S-a renunţat treptat la unele cereale păioase cum ar fi : seca-ra, orzul, ovăzul în favoarea unor alte culturi cum ar fi cartoful, care după cum se constată din situaţiile prezentate mai înainte, se cultivă pe suprafeţe tot mai mari. De asemenea, au crescut suprafeţele cultivate cu plante furajere, în principal trifoi.

 

Porumbul

În comuna Cornereva se cultivă o specie de porumb adaptată la condiţiile pedoclimatice de aici, cu o perioadă de vegetaţie scurtă de circa 3 luni. Este o îmbinare între soiul „dinte de cal” şi alte soiuri in-digene, dar cu toate încercările locuitorilor din Cornereva, porumbul nu a dat niciodată o producţie mai mare de 700-800 kg/ha.

 

Grâul

Dacă la nivelul anului 1942 această plantă ocupa, totuşi, suprafeţe mai mari, treptat suprafeţele cultivate cu grâu s-au redus din cauză că nu întotdeauna se obţine o cantitate mulţumitoare de grâu la hectar. Producţia de grâu variază în primul rând în funcţie de condiţii-le pedoclimatice.

 

Ovăzul, orzul, secara

Aceste cereale se cultivau în trecut pentru furajarea animalelor iar din orz şi secară se făcea făină şi pentru hrana oamenilor. În pre-zent, după cum am mai arătat,s-a renunţat treptat la aceste culturi în favoarea altora.

 

Cartoful

Cartoful reprezintă planta pe care locuitorii comunei Cornereva o cultivă pe cea mai mare suprafaţă din terenul arabil. Această supra-faţă a crescut treptat de la un an la altul, după cum se observă şi din situaţiile prezentate mai înainte. Cultura acestei plante se practică pe teritoriul comunei Cornereva din vechi timpuri. Acest lucru se explică prin faptul că în comuna Cornereva condiţiile pedoclimatice sunt favorabile acestei culturi dar şi pentru faptul că această plantă este folosită pe scară largă în alimentaţia oamenilor şi animalelor, şi în acelaşi timp reprezintă o sursă importantă de venituri, cartofii fiind valorificaţi pe pieţele din oraşe. Când factorii naturali sunt favorabili, producţia de cartofi la hectar este de circa 15000-18000 kg.

 

Fasolea, ceapa, roşiile, ardeiul, castraveţii, usturoiul 

Se cultivă numai pentru a satisface nevoile de consum din gos-podăriile oamenilor. În ultimul timp a apărut sistemul cultivării roşii-lor, castraveţilor şi ardeiului în solarii.

 

Sfecla furajeră

Această plantă se cultivă pe suprafeţe destul de întinse, deseori în culturi intercalate, fiind folosită pentru furajarea animalelor.

 

Trifoiul

În ultimul timp au crescut şi suprafeţele cultivate cu trifoi, folo-sit, în special, pentru furajarea bovinelor.

 

CULTURA POMILOR FRUCTIFERI

Această activitate reprezintă a doua ocupaţie de bază a locuitori-lor comunei Cornereva, după creşterea animalelor, în trecut constitu-ind o sursă importantă de venituri pentru locuitorii aşezării.

Livezile de pomi fructiferi însumau în anul 2002 circa 156 ha, din care :

-76 ha cultivate cu prun

-32 ha cultivate cu măr

-21 ha cultivate cu păr

-15 ha cultivate cu cireş

-12 ha cultivate cu alte specii de pomi fructiferi (nuc,piersic, cais etc)

 

Prunii

Prunii sunt cei mai răspândiţi pomi fructiferi în livezile locuitori-lor Cornereva. Cele mai răspândite soiuri de pruni erau în trecut – prunii de vară care dau fructe de culoare roşiatică, care se coc în luna august şi a căror şi ale căror fructe sunt folosite mai mult pentru obţi-nerea ţuicii (rachiul de prune);prunii de toamnă („ de Bistriţa”), ale că-ror fructe se coc în a doua jumătate a lunii septembrie. Prunele de toamnă se folosesc pentru prepararea gemurilor şi dulceţurilor, dar şi pentru ţuică; albuşii- se coc în luna septembrie, fructele au culoare alb-crem şi se folosesc pentru ţuică.

În ultima perioadă, pe lângă aceste soiuri tradiţionale de prun, lo-cuitorii aşezării s-au preocupat să cultive soiuri de prun valoroase ale căror fructe sunt folosite mai mult pentru masă.

 

Merii

Merii sunt cei mai răspândiţi pomi fructiferi după pruni. Soiurile de măr cele mai răspândite în localitatea Cornereva sunt :Creţesc roşu,Parmen auriu, Rainette, Bauman, Marşanc, Ionatan. În prezent aceste soiuri nu mai dau recolte de calitate, ceea ce i-a făcut pe unii locuitori să caute şi să cultive soiuri care să dea fructe de calitate mai superi-oară.

 

Perii

Aceşti pomi fructiferi ocupă a treia poziţie în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată. Se cultivă soiuri indigene, dar mai recent se cultivă soiuri ce dau fructe de calitate şi care se coc fie în timpul verii, fie toamna. Perele alături de mere constituie surse de venituri băneşti, fiind valorificate de către locuitorii aşezării în pieţele din oraşele apropiate.

Cireşii

Se întâlnesc pe mai toate dealurile aşezării. De la Timpurii de mai, Ramon Oliva, Pietroase, Ochiul boului până la cireşele mărunte şi amare, toate aceste soiuri se întâlnesc pe dealurile şi văile comunei Cornereva. Cireşele de soi sunt valorificate în pieţele din oraşele apropiate, dar sunt folosite şi pentru consum propriu (pentru masă, pentru prepararea compoturilor şi dulceţurilor) şi uneori şi pentru ţuică.

 

Nucii

Nucii se întâlnesc mai ales în apropierea apelor, în zăvoaie. Secultivă soiuri de nuci care dau fructe cu coajă subţire şi sâmbure bogat

Alte specii de pomi fructiferi cum ar fi caisul, piersicul, vişinul, gutuiul se cultivă doar pentru a satisface nevoile gospodinelor în ceea ce priveşte prepararea compoturilor, gemurilor şi dulceţurilor necesare în gospodărie.

Pomicultura, deşi este foarte răspândită în localitatea noastră, nu a îmbrăcat niciodată aspectul livezilor intensive

În prezent locuitorii comunei Cornereva sunt preocupaţi să cultive şi să extindă acele soiuri de pomi fructiferi care sunt mai productive, dau fructe de calitate şi care se adaptează cel mai bine condiţiilor pedoclimatice specifice comunei Cornereva.

 

Cultura viţei-de-vie

 

Cultura viţei-de-vie ocupă din suprafaţa agricolă doar 1 ha. Această cultură este practicată răzleţ pe lângă gospodăriile oamenilor. Au fost încercări din partea unor locuitori de a cultiva viţa-de-vie în plantaţii intensive, pe suprafeţe mai mari, dar s-a renunţat din cauza climatului rece. Soiurile de viţă-de-vie întâlnite în comuna Cornereva sunt : Tămâioasa românească, Muscat de Hamburg şi Coarnă Neagră. 

 

 

ALTE   RAMURI   ECONOMICE

Mica industrie casnică şi meşteşugurile

 

Pe lângă ocupaţiile arătate până acum, locuitorii comunei Corne-reva au practicat şi încă mai practică, desigur, într-o măsură mai mică, diferite meşteşuguri.

În trecut majoritatea articolelor de îmbrăcăminte erau confecţio-nate în casă. Astfel femeile se îndeletniceau cu torsul şi ţesutul. În fie-care gospodărie se cultiva cânepă din care se obţinea fuiorul, pe care femeile îl torceau şi ţeseau pânză din care confecţionau cearceafuri, cămăşi prosoape şi altele.

Din lână toarsă femeile ţeseau : cingători, covoare ţărăneşti, pă-turi groase de lână, traiste, obiele etc.

În prezent, femeile mai prelucrează doar lâna, cânepa ne mai cultivându-se de mult.

Tot femeile se ocupau şi cu croitoria. Ele îşi croiau şi coseau tot ce era necesar pentru îmbrăcăminte : cămăşi, bluze, fuste, catrinţe etc. Femeile erau şi sunt şi în prezent pricepute în prepararea brânzeturi-lor : caş, brânză, unt, produse care pe lângă satisfacerea necesităţilor de consum în fiecare gospodărie, sunt valorificate pe pieţele din oraşe-le apropiate.

Bărbaţii au fost buni zidari în piatră, dulgheri, ei fiind cei care au construit clădirile din sat. De asemenea bărbaţii mai practicau : tâm-plăria, rotăria, croitoria şi cojocăria. Şi în zilele noastre femeile se mai ocupă cu croitoria, broderia şi prepararea brânzeturilor.

Torsul şi ţesutul se practică tot mai rar fiindcă în zilele noastre femeile se aprovizionează cu pânzeturi, stofe şi haine din magazine. Bărbaţii se ocupă în prezent cu zidăria, dulgheria, tâmplăria, cojocăria.

Gaterele (joagărele) hidraulice, care satisfăceau cerinţele locui-torilor cu cherestea, au fost înlocuite cu fierăstraie mecanice acţionate electric, care se găsesc într-un număr mulţumitor pentru a satisface ne-voile locuitorilor comunei Cornereva. O mică parte din locuitorii aşe-zării, cei care se află în apropierea exploatărilor forestiere, se ocupă şi cu tăiatul şi transportul lemnului.