Așezările umane

Scurt istoric

Cum am mai arătat Cornereva a fost atestată documentar în anul    1518, dată la care aşezarea era alcătuită din 16 gospodării. Dar, deşi nu avem dovezi concludente, suntem totuşi îndreptăţiţi să credem că pe aceste locuri au existat aşezări omeneşti cu mult mai înainte. Pri-mele recensăminte ale aşezărilor umane s-au făcut în timpul stăpânirii austro-ungare. După cum am mai arătat, la recensământul din 1718,în Cornereva existau 60 de gospodării,iar la cel din 1749 existau 82 de gospodării. La început toate aceste gospodării se aflau pe locul unde astăzi se află centrul civic al comunei Cornereva.

Înainte de primul război mondial vatra satului Cornereva a fost intens locuită.Multe terenuri pe care astăzi nu mai există locuinţe erau în trecut intens locuite,datorită măsurilor luate de autorităţile austro-ungare care urmăreau concentrarea populaţiei în centre adunate pentru a avea un control mai riguros asupra acesteia. Casele din centrul loca-lităţii erau aşezate una lângă alta de-a lungul unor străzi mari şi com-pacte, care astăzi nu mai există.

Începând din anul 1900, datorită creşterii populaţiei s-a produs fenomenul de roire, populaţia retrăgându-se pe văi şi dealuri în aşa fel încât sălaşele şi colibele, cum le numeau şi le numesc localnicii,au de-venit aşezări permanente. Retragerea  populaţiei pe văi şi dealuri s-a datorat şi inundaţiilor catastrofale din anul 1910 când mare parte din centrul comunei a fost distrus. Chiar şi cimitirul aşezării a fost mutat în locul numit „Cireşel”,situat pe un deal mai jos în apropiere de cen-trul comunei.Aici se afla şi câmpul de instrucţie al companiei de gră-niceri, comuna Cornereva fiind o localitate de graniţă în timpul Impe-riului Austro-Ungar.Ulterior,cimitirul comunei a fost mutat unde fuse-se şi înainte de inundaţii, adică puţin mai la sud de centrul aşezării.

În prezent, comuna Cornereva cuprinde 40 de sate sau cătune, acestea fiind răspândite pe văile sau pe dealurile depresiunii, uneori, chiar pe culmile mai joase ale Munţilor Cernei.

 

Date toponimice

Elemente ale cadrului natural, cum ar fi anumite forme şi micro-forme de relief, predominanţa anumitor specii vegetale în anumite locuri, au constituit elemente de toponimie pentru comuna Cornereva. Multe din aceste denumiri au la origine cuvinte din limba slavă.

Toponimul „Cornereva” provine de la cuvântul „cornet”,adică  „loc cu corni”. În continuare voi prezenta originea denumirii altor câteva sate aparţinătoare comunei Cornereva :

Bogâltin ,Bojia – toponime ce provin de la cuvântul de origine slavă „bog”, ”boje” = dumnezeu;

Cozia – toponimul provine, probabil,de la cuvântul de origine cumană „koz” = nucă;

Dolina – toponimul provine de la cuvântul sârbesc „dolina” = vale mică;

Obiţa – toponimul provine de la cuvântul „bobaie”(bobane) = râ-pă, teren accidentat;

Pogara – toponimul provine de la termenul sârbesc „ pogareti” = distrus de incendiu;

Prislop – loc de trecere printre munţi;

Topla – toponimul provine de la cuvântul de origine slavă „topola” = specie de plop

Zbeg – provine din termenul “zbăg” = pădure deasă cu mărăcini mulţi;

Zănogi – vale, adâncitură între munţi.

 

Tipologia aşezărilor

Comuna Cornereva cuprinde 40 de sate : Cornereva-centru,Arsuri, Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Cireşel, Costiş, Cozia, Cracu Mare, Cracul Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Micu, Ineleţ, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obiţa, Pogara de Sus, Poiana Lungă, Prisăcina, Prislop, Ruştin, Scărişoara, Strugăsca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai, Topla, Ţaţu, Zănogi, Zbeg, Zmogotin şi Zoina.

Se ştie că principalele criterii după care se pot clasifica aşezările rurale sunt : numărul de locuitori, formă, structură şi activităţile eco-nomice.

După numărul de locuitori comuna Cornereva cu cei 3770 de lo-cuitori intră în rândul satelor mari.

După formă, neexistând de la început un plan al dezvoltării loca-lităţii, evoluţia acesteia a avut un caracter spontan, comuna Cornereva încadrându-se în rândul satelor cu formă neregulată.

După structură, unele sate şi anume cele situate pe văi şi pe dea-lurile mai joase, care au un anumit contur, iar gospodăriile sunt legate între ele prin drumuri de acces, deci valorificând formele terenului, pătrunzând digitat pe văi, aceste sate sunt sate răsfirate.

Alte sate,situate pe dealurile înalte sau pe culmile joase ale Mun-ţilor Cernei, având gospodării puţine, dispersate între ele, fără drumuri de acces,sunt mai mult cătune şi fac parte din categoria satelor risipite.

După activităţile economice, pe care le desfăşoară locuitorii aşe-zării, se poate spune că localitatea Cornereva face parte din rândul localităţilor cu caracter predominant agricol.Ocupaţia de bază a locui-torilor comunei Cornereva o constituie agricultura, ca ramuri principale fiind creşterea animalelor şi cultura pomilor fructiferi.

 

Tipologia caselor

În  privinţa  arhitecturii  caselor, stilul vechi de construcţie a fost total înlocuit. Casele vechi erau construite din lemn, pe soclu de pia-tră, în interiorul căruia era pivniţa unde oamenii îşi păstrau o parte din produse. Aceste case aveau, de regulă, 3 încăperi şi erau acoperite cu şindrilă iar mai târziu cu ţiglă.Încăperea din mijloc era „cuina” cu va-tră şi uneori şi cuptor din cărămidă. Această încăpere era bucătăria,dar era folosită şi ca afumătoare pentru carne şi produsele obţinute din carne (mezeluri).

Legat de „cuina cu vatră”, acestea nu lipsea dintr-o casă ţără-nească tradiţională. Vatra simboliza un cult antic moştenit de la roma-ni.Piatra din vatră era nelipsită, fiind socotită protectoare. Este cunos-cut obiceiul de a se arunca această piatră afară pe timp de furtună cu trăsnete pentru a nu se întâmpla vreun rău casei respective.

Încăperea din faţa „cuinei”,către stradă, constituia camera de locuit unde dormea întreaga familie.În spatele „cuinei” se afla cea de-a

treia încăpere care era, de fapt, o cămară unde oamenii îşi păstrau anu-mite produse şi alimente. Accesul în încăperea din faţă şi din spate se făcea, de obicei, direct din „cuină”. Accesul de afară în „cuină” se fă-cea printr-o încăpere situată pe un perete lateral al clădirii şi care se numea „tindă”. Camera din faţă avea una sau două ferestre mai mici, zăbrelite.

În prezent se construiesc case cu faţade mari cu toate camerele în faţă iar în spate cu un coridor lung. Fundaţia caselor se face din piatră iar mai recent din beton, zidăria din cărămidă, iar de acoperit, casele sunt acoperite cu ţiglă.

Tot mai mulţi oameni şi-au dotat casele cu apă curentă şi şi-au construit băi şi grupuri sanitare în interiorul locuinţelor.

 

Aşezăminte culturale

Au trecut peste 200 de ani de când a luat fiinţă prima şcoală în comuna Cornereva. La început această şcoală funcţiona cu un număr de 45 de elevi iar limba de predare era limba română.

În anul 1781 ia fiinţă o şcoală de 4 ani în satul Bogâltin.

Prin anii 1870 se construieşte o şcoală nouă în centrul comunei, clădire ce cuprindea 2 săli mari de clasă, locuinţă pentru învăţători şi anexe gospodăreşti.

În anul 1961 în centrul comunei se dă în folosinţă localul unei noi şcoli ce cuprinde 6 săli de clasă, holuri, cancelarie şi direcţiune. Tot acum se construiesc şi în satele principale ale aşezării noi clădiri cu destinaţie scolară.

Astăzi în Cornereva există 3 şcoli de 8 ani în satele : Cornereva-centru, Gruni şi Bogâltin. Şcoli de 4 ani se găsesc în satele : Zănogi, Dolina, Dobraia şi Ineleţ. De asemenea comuna Cornereva dispune de 5 cămine culturale în satele : Cornereva-centru, Gruni, Dolina, Bogâl-tin şi Ineleţ.

În centrul comunei s-a dat în folosinţă o clădire impunătoare, unde, în prezent se află sediul Primăriei şi Consiliului Local dar şi sală de cămin cultural,sală de şedinţe şi alte dependinţe.

În localitate funcţionează şi un dispensar medical uman, adăpos-tit de o clădire veche dar solidă construită în timpul stăpânirii austro-ungare şi care la început a servit ca sediu companiei de grăniceri.

Există şi un oficiu P.T.T.R., care a fost înfiinţat înainte de anul 1920, iar în cadrul oficiului se află şi o centrală telefonică.

Pe raza localităţii se află în prezent diferite magazine particulare care satisfac necesităţile de consum ale locuitorilor.

 

Biserica

La sfârşitul secolului al XVIII-lea serviciul religios se oficia în-tr-o biserică din lemn. Actuala biserică a fost construită între anii 1797  şi 1805, renovată şi repictată în anii 1821,  1836,  1888,  1935,  1975   şi 1982. Referitor la arhitectura localului bisericii, acesta este zidit în stilul baroc vienez cu bolţi largi de care atârnă policandre. Iconostasul este de o frumuseţe aparte şi reprezintă podoaba bisericii. Biserica po-sedă unele obiecte de cult, cum ar fi icoanele pictate pe lemn, cu valoare de patrimoniu. Unele din aceste icoane se află la Muzeul Mi-tropolitan din Timişoara.

Este demn de amintit faptul că în 1937 biserica din Cornereva a fost vizitată de marele nostru istoric Nicolae Iorga. Savantul şi-a lăsat autograful pe una din cărţile bisericeşti, dar care din păcate a dispărut.