Cadru natural

RELIEFUL

Formele de relief ce predomină pe teritoriul comunei Cornereva sunt dealurile şi munţii, fragmentaţi de văi longitudinale şi văi mai scurte transversale şi adânci.Aşezarea propriuzisă este situată în Depresiunea Cornereva, depresiune sculptată în conglomerate, gresii şi şisturi argiloase jurasice. Această depresiune se continuă spre nord, peste şaua Furca Obiţii, cu Depresiunea Rusca Teregova. Spre sud Depresiunea Cornereva intră în contact cu culoarul Timiş-Cerna. Spre est, Depresiunea Cornereva este limitată de culmea principală a Munţilor Cernei,spre nord de înşeuarea Furca Obiţii, iar spre vest de o culme secundară a Munţilor Cernei,culmea Cerni Vâr.În interiorul depresiunii ca şi spre est şi spre vest la contactul cu culmile muntoase se întâlnesc unele înălţimi deluroase, cum ar fi: Dealul Cucuiata (848) ce străjuieşte spre nord centrul civic al comunei. Acest deal se continuă spre nord, înspre Muntele Cozia cu Dealul Balabani. Alte dealuri sunt : Babindeal, Broschini, Gruni. Sub aspect altitudinal cea mai mare parte a comunei se află la o altitudine medie de 700 m. Cea mai joasă altitudine se întâlneşte în partea sudică a localităţii, ea fiind de 436 m. Centrul comunei se află la altitudinea de 525 m iar văile longitudinale ce converg în centrul comunei se află la altitudinea de 700-800 m.Cele mai mari înălţimi se întâlnesc pe culmea principală a Munţilor Cernei. Cea mai mare parte a Munţilor Cernei se desfăşoară pe teritoriul comunei Cornereva. Acesti munţi sunt situaţi în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, făcând parte din grupa Retezat-Godeanu. Ei ocupă spaţiul dintre Depresiunea Mehadica la vest,valea Râului Rece (Hidegul) la nord şi valea Olanului şi valea Cernei la est. Sunt alcătuiţi, după cum am arătat mai înainte, dintr-o culme principală, ce este aproape paralelă cu Valea Cernei,culme ce se află în prelungirea culmii Corhale din Munţii Godeanu, şi o culme secundară, mai slab dezvoltată, spre vest, culmea Cerni Vâr, ce are direcţie nord-sud şi este situată între valea râului Belareca şi Depresiunea Mehadia-Domaşnea. Culmea principală este relativ îngustă,dar mai înaltă, cu vârfurile Dobri(1928 m),Baldoveni (1800 m), Craiova (1801 m),  Zgliver(1629 m), Vlaşcu Mare (1608 m) Vlaşcu Mic (1734 m),Arjana (1513 m),aceste vârfuri fiind despărţite prin înşeuări.

Spre sud-vest această culme principală scade din înălţime,iar din vârful Arjana se bifurcă două ramuri: Culmea Seseminului ce coboară spre Băile-Herculane,iar alta coboară spre Plugova. Tot din culmea principală,dar spre est,se desprind culmi secundare care se termină spre Cerna prin pante abrupte.Cea mai proeminentă dintre aceste culmi este Opleşata,de 1568 m înălţime, situată între văile Craiova la nord şi Iauna la sud. Spre vest se întinde o culme mai scundă cu înălţimi mai mari în vârfurile Pietrele Albe (1404 m) şi Cozia (1450 m).Această culme leagă spre vest culmea principală de culmea Cerni Vâr prin înşeuarea Furca Obiţii.Culmea Cerni Vâr cu o înălţime maximă de 1365 metri în vârful cu acelaşi nume se menţine uniformă sub aspect altitudinal în partea nordică şi centrală,scăzând treptat spre sud în înălţime, ajungând la 1173 m în Cotul Românului.Cele mai mari înălţimi ale Munţilor Cernei corespund şisturilor cristaline,ce reprezintă o prelungire spre sud a pânzei getice din Munţii Godeanu.

În sud şi vest Munţii Cernei sunt alcătuiţi din argile ardeziene (devoniene),conglomerate,gresii,şisturi argiloase şi calcare.

În lungul Cernei,la nord de Băile-Herculane apar granite. În culmea Cerni Vâr, gabrourile străpung formaţiunile sedimentare şi şisturile cristaline danubiene care apar sub cuvertura sedimentară şi între văile Lubianei, Belarecăi şi Cernei în culmile Mohornicului şi Seseminului.

Culmile munţilor Cernei sunt fragmentate de văi scurte şi adânci unde apar şi cele mai însemnate procese de eroziune.La baza pereţilor cheilor,precum şi sub abrupturile calcaroase dinspre Valea Cernei se află pânze de grohotişuri. Pe culmile înalte ale munţilor,unde se întind pajiştile alpine,acţionează modelarea crionivală. Versanţii Munţilor Cernei sunt acoperiţi de păduri de foioase,în special. În Depresiunea Cornereva,depresiune despădurită, dar şi în numeroasele poieni ale acestor munţi se întind cele 40 de sate ale Cornerevei, ceea ce face ca Munţii Cernei să fie cei mai populaţi munţi din judeţul Caraş-Severin.