Clima

Prin aşezarea sa matematică la paralela de 45°lat. N(45°04’lat N) precum şi prin aşezarea ţării noastre în cadrul continentului european, Cornereva se încadrează în condiţiile climatului temperat-continental cu variaţii substanţiale între vară şi iarnă.Relieful înalt accentuează aceste variaţii de temperatură.Aşezarea comunei Cornereva în partea de S-V a ţării face ca şi pe teritoriul acestei localităţi să se resimtă, e drept mai slab, influenţe ale climatului submediteranean, atenuate însă de altitudine. Acest lucru face ca iernile să fie mai blânde decât în alte părţi muntoase din ţară situate la aceeaşi altitudine. Aceste influenţe ale climatului submediteranean ar fi mai pregnante dacă înălţimile Munţilor Dinarici şi Rodopi nu ar împiedica pătrunderea în cantităţi mai mari a maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică.

 

TEMPERATURA AERULUI

Cornereva este aşezată în apropierea izotermei medii anuale de 8,6°C.Temperatura medie anuală pentru comuna Cornereva este de 8,5°C. Luna cea mai caldă este luna iulie cu o temperatură medie de 18-19°C, iar luna cea mai rece este ianuarie cu o temperatură medie anuală situată în jurul valorii de -3°C.

Aceste valori caracterizează zonele de vale din cadrul Depresiunii Cornereva,în timp ce spre zona de racord cu unităţile muntoase temperatura înregistrează valori mai scăzute,valori modificate în func-ţie de altitudine,expunerea versanţilor,etc. În sezonul rece (octombrie-aprilie) temperaturile medii lunare,exceptând lunile ianuarie şi februarie, iar uneori şi decembrie, depăşesc 0°C, constatându-se creşteri din ce în ce mai mari de la o lună la alta.

Datorită influenţei maselor de aer umed şi relativ cald din vest, nord-vest şi sud-vest, frecvenţa zilelor de iarnă nu depăşeşte 50 de zile.

În ceea ce priveşte oscilaţiile valorilor temperaturii aerului de la valorile medii obişnuite,se poate da spre exemplu iarna anului 1971, când s-au înregistrat temperaturi de +10°C în ianuarie,iar în februarie de +12°C. În perioada anilor 1969-1972 temperaturile medii anuale au fost în continuă creştere. Între anii 1973-1977 s-au înregistrat variaţii de temperatură de la an la an. Astfel,în 1977 temperatura medie anuală era de 9°C,iar în 1976 a fost de 8,3°C. În 1977,la 23 martie s-au înregistrat la Cornereva 28°C, iar un an mai târziu,la 13 mai,temperatura a scăzut sub 0°C, fiind compromise  unele culturi agricole.

Primul îngheţ se plasează,de obicei în perioada 1 octombrie-11 noiembrie,iar ultimul în intervalul ultimei decade a lunii aprilie şi pri-ma decadă a lunii mai, dar după cum am arătat mai pot fi şi excepţii.

Fiind o zonă micro-depresionară încadrată de culmi muntoase înalte şi funcţionând ca un culoar unde se canalizează masele de aer,la nivelul localităţii Cornereva se remarcă şi inversiuni de temperatură, care se accentuează mai ales iarna, când în fundul depresiunii se acumulează aer rece în timp ce versanţii şi părţile mai înalte sunt acoperite de aer mai cald. Repartiţia temperaturilor este influenţată şi de configuraţia şi expunerea versanţilor.

 

PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE

Regimul precipitaţiilor la Cornereva este excedentar atingând medii anuale ridicate cuprinse între 800-1000 mm.Pluviometrul de la staţia „Meteo” a comunei a înregistrat în anul 1981 o cantitate de precipitaţii de 1003,2 mm. Spre rama muntoasă valorile cantităţii de precipitaţii cresc mai moderat spre vest şi mai evident spre est. O descreştere a cantităţii de precipitaţii se observă înspre sud,astfel la Mehadia cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori de 750 mm. Precipitaţiile cele mai multe cad în anotimpul cald,prima decadă a lu-nii aprilie,a doua decadă a lunii octombrie. Precipitaţiile sunt legate de prezenţa maselor de aer vestic cât şi de activitatea ciclonală . Cele mai însemnate cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai şi iunie, o creştere mai redusă se înregistrează în lunile septembrie-octombrie, iar cele mai scăzute valori ale precipitaţiilor se înregistrează în lunile decembrie-februarie, circa 50 mm, când precipitaţiile cad sub formă solidă. Numărul anual al zilelor cu ninsoare însumează 36-40, cel al zilelor cu strat de zăpadă 55-65, iar grosimea medie lunară a stratului de zăpadă este în jur de 40-60 cm, această grosime variind în funcţie de altitudine. Sunt ani când stratul de zăpadă persistă neîntrerupt 2 luni, dar sunt şi ani în care zăpada se menţine doar câteva zile.În timpul verii sunt frecvente ploile torenţiale însoţite de descărcări electriceşi uneori de grindină. În iunie 1978 la Cornereva a plouat fără oprire timp de 74 ore.

 

VÂNTURILE

În comuna Cornereva predomină vânturile cu direcţie N-V, N şi N-E şi S. Dinspre sud se resimt şi pe teritoriul comunei Cornereva efectele Austrului,un vânt uscat, care în timpul verii este cald şi foarte uscat iar iarna este uscat şi relativ rece. Dinspre N-E bate Haţeganul.

În lungul văilor,la contactul cu regiunile înalte,cu precădere spre Munţii Cernei,în timpul anului şi mai pronunţat în zilele senine se produc brizele de munte-vale.

FENOMENE METEO-CLIMATICE

Viscolul - fenomen meteo-climatic specific iernii, deşi nu se produce cu regularitate în fiecare an. Numărul zilelor cu viscol este mic,în general sub 5.

Lapoviţa - cade în lunile sezonului rece, determinată de trecerea temperaturilor prin pragul de 0°C. Poate avea urmări negative asupra culturilor de toamnă sau primăvara asupra pomilor înfloriţi.

Chiciura şi poleiul - sunt fenomene hidro-meteorologice condiţionate de particularităţile fizico-geografice din zonă, cât şi de dinamica atmosferei. Frecvenţa mai mare a zilelor cu chiciură şi polei se înregistrează în lunile decembrie şi ianuarie.

Grindina- se produce mai ales în lunile de vară (mai-iulie) când posibilitatea realizării convecţiei dinamice este maximă. Este un fenomen dăunător atât pentru culturile agricole cât şi pentru locuinţele oamenilor.În luna iunie a anului 1995 asupra comunei Cornereva s-a abătut o furtună de scurtă durată, însoţită de grindină. Masa unei bucăţi de gheaţă a depăşit 200 g. producând pagube importante asupra culturilor agricole şi asupra clădirilor.

Bruma - este un fenomen hidro-meteorologic dăunător, deasemenea,culturilor agricole. Se formează toamna, iarna şi primăvara în timpul nopţilor senine şi calme când temperatura solului scade sub 0°C. Anual  numărul zilelor cu brumă este de 35-40, iar frecvenţa cea mai mare  se înregistrează în lunile martie şi noiembrie. Primele brume de toamnă şi ultimele, de primăvară se produc ca dată medie cu circa 10-15  zile mai devreme şi respectiv mai târziu decât primele şi ultimele îngheţuri.