Populația comunei Cornereva

În afară de acel obiect din piatră şlefuită şi perforată, datând pro-babil din neoliticul târziu, care a fost descoperit pe teritoriul comunei Cornereva şi despre care am vorbit la început, nu există alte dovezi concrete că aceste meleaguri, pe care se află teritoriul actual al comu-nei Cornereva, să fi fost locuite din cele mai vechi timpuri.

Lipsa unor asemenea argumente nu ne împiedică însă să credem că aceste locuri nu ar fi fost locuite de-a lungul epocilor istorice pe care le-a traversat istoria neamului nostru. Avem temeiul să presupu-nem că în tot acest timp, ca şi în alte locuri din ţară cu condiţii natura-le asemănătoare, populaţia s-a menţinut şi evoluat numeric folosind te-renurile agricole de pe dealuri şi păşunile de pe munţi.

Ocupaţia de bază a oamenilor din aceste locuri, care s-a menţinut până în zilele noastre  este creşterea animalelor. S-a practicat şi se practică şi cultura plantelor, dar într-o măsură mai mică din cauza con-diţiilor de relief, climă şi sol mai deosebite.

Deci, în mare măsură apariţia, menţinerea şi evoluţia populaţiei pe aceste meleaguri a fost influenţată de condiţiile naturale, dar nu tre-buie omise nici cele istorice. Datorită aşezării, aceste locuri au oferit întotdeauna adăpost din calea atâtor vitregii istorice ce au frământat is-toria neamului.

Cornereva a fost atestată documentar în anul 1518, această aşe-zare fiind alcătuită la acea vreme doar din 16 gospodării.

Primele recensăminte ale populaţiei şi ale clădirilor au fost făcu-ten după anul 1718, când Imperiul Habsburgic îşi extinde stăpânirea şi asupra acestor locuri.

La recensământul din 1718, Cornereva avea în jur de 60 de case, iar la recensământul din 1749 în Cornereva existau 82 de gospodării. Deşi nu avem date referitoare şi la numărul populaţiei în urma acestor recensăminte, făcând totuşi o medie între numărul obişnuit al membri-lor unei familii (în trecut familiile erau numeroase) şi numărul caselor, putem presupune că între anii 1718-1750 în Cornereva existau cu aproximaţie 700-800 locuitori. Numărul populaţiei creşte într-un ritm rapid, astfel că în anul 1773 în localitate existau 183 de gospodării. Casele erau sărăcăcioase, în care se îngrămădeau familii destul de nu-meroase, pe când condiţiile de trai erau destul de primitive.

Această populaţie- scria dr. Fodor Férénc în 1916-de producţie primitivă este omogenă şi în privinţa stării materiale nu există între ei nici un proprietar cu avere de peste 100 iugăre cadastrale, cu peste 10 iugăre sunt 195, proprietari sub 10 iugăre sunt 609, însă nu există nici un locuitor care să fie în sarcina comunei”.

Înainte de anul 1850, anul divizării comunioanelor, numărul membrilor unei familii era foarte mare depăşind în medie 13 persoane. Aceasta era şi politica autorităţilor habsburgice până în anul amintit mai înainte, deoarece era nevoie de mulţi rezervişti în cadrul regimen-telor grănicereşti în cazul în care imperiul purta vreun război.

Din monografia notarului Mihail Vlaicu reiese că la începutul anului 1943, populaţia comunei Cornereva, fără Bogâltin, era de 3506 persoane, din care 3 maghiari şi un sârb, ceea ce dovedeşte că pe aces-te locuri populaţia era majoritar românească.

În anul 1960 comuna Cornereva (incluzând de această dată şi Bogâltinul)  avea o populaţie alcătuită din 4820 persoane. Din acest an populaţia comunei a început să descrească. Cauza principală a scăderii populaţiei a constituit-o exodul populaţiei tinere către regiunile indus-trializate şi către oraşele din apropiere. O altă cauză a scăderii popula-ţiei o constituie tendinţa de dată mai recentă a tinerelor familii de a avea tot mai puţini copii. Această tendinţă este caracteristică, de fapt pentru majoritatea aşezărilor bănăţene. Astfel, de la an la an, în ulti-mul timp, populaţia comunei Cornereva este într-o continuă scădere.

Dacă în anul 1978 populaţia comunei Cornereva se cifra la 4330 locuitori din care 2143 bărbaţi şi 2187 femei, în anul 1986 populaţia a scăzut la 4238 persoane grupată astfel :2113 bărbaţi şi 2125 femei. Din acest total, populaţia adultă era în număr de 3082, iar minorii erau în număr 1156, dintre care un număr de 697 persoane era de vârstă şcolară şi preşcolară.

După recensământul din 1992 se poate observa că populaţia co-munei Cornereva a scăzut tot mai mult, ajungându-se la 3897 persoa-ne. Potrivit statisticilor existente în urma acestui recensământ, structu-ra populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe era următoarea :

GRUPE DE VÂRSTĂ SUB 1 AN 1-6 ANI 7-19 ANI 20-35 ANI 36-62 ANI PESTE 62 ANI TOTAL
SEXUL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL
NUMĂRUL 25 28 53 150 152 302 304 317 621 355 360 715 808 816 1624 301 281 582 3897
PROPORŢII% 0,6 0,7 1.3 3,8 3,9 7,7 7,8 8,1 15,9 9,1 9,2 18,3 20,7 20,9 41,6 7,7 7,2 14,9 100

Făcând totalul populaţiei în ceea ce priveşte structura  pe sexe, situaţia era următoarea :

     SEXUL NUMĂR DE PERSOANE       PROPORŢII (%)
      MASCULIN                 1943                49,85
       FEMININ                 1954                50,15
       TOTAL                 3897                  100

 

Repartiţia populaţiei pe aşezări şi gospodării, după recensămân-tul din 1992, arată astfel :

NR.CRT. DENUMIREA AŞEZĂRII NUMĂR DE GOSPODĂRII NUMĂR DE LOCUITORI
  1       OBIŢA                  16              64
  2       ARSURI                  12              42
  3       HORA MARE                  23              97
  4       HORA MICĂ                   7              37
  5       GRUNI                  18              61
  6       BOJIA                  48             189
  7       RUŞTIN                  32             104
  8       ZBEG                  43             193
  9       IZVOR                  23             105
 10      CIREŞEL                  15               46
 11      CORNEREVA-CENTRU                 105             346
 12      POGARA DE SUS                  52             224
 13      PRISLOP                  19               75
 14      COZIA                  39             167
 15      CAMENA                  31             131
 16      LUNCA ZAICII                  25               88
 17      STRUGĂSCA                  21               61
 18      DOLINA                  14               44
 19      TOPLA                  46             172
  20      ZOINA                    18               75
  21          SUB CRÂNG                    14               61
  22          STUDENA                    28               72
  23          SUB PLAI                    21               78
  24          LUNCA FLORII                    29               91
  25          ZĂNOGI                    37             160
  26          ZMOGOTIN                    33               94
  27          NEGIUDIN                    45             129
  28          BORUGI                    21               52
  29          MESTEACĂN                    21               53
  30          COSTIŞ                    22               52
  31          BOGÂLTIN                    87             244
  32          POGARĂ                    17               67
  33          POIANA LUNGĂ                    24               97
  34          DOBRAIA                    10               29
  35          CRACU TEIULUI                    22               80
  36          ŢAŢU                    17               53
  37          SCĂRIŞOARA                      9               29
  38          INELEŢ                    11               47
  39          CRACU MARE                      9               37
  40          PRISĂCINA                    19               51
         TOTAL                1103           3897

 

NUMĂRUL POPULAŢIEI ŞI EVOLUŢIA NUMERICĂ

În urma recensământului din 2002,se poate observa că populaţia comunei Cornereva a scăzut treptat ajungându-se la o populaţie de 3770 persoane. Analizând datele statistice din ultimii 40 de ani se observă că evoluţia numerică a populaţiei comunei Cornereva,raporta-tă la perioada cuprinsă între 1960-2002 se prezintă astfel :

ANUL     1960      1978    1986    1992     2002
NUMĂRUL  POPULAŢIEI      4820       4330     4238     3897      3770

 

Din analiza acestor date se constată că pentru comuna Cornereva ritmul mediu anual de creştere a populaţiei a înregistrat valori negative începând cu anul 1960. Aşa se face că în perioada 1960-2002 popula-ţia comunei Cornereva s-a redus cu 1050 de persoane. Raportând această cifră la perioada cuprinsă între 1960 şi 2002, adică la 42 de ani se poate spune că anual populaţia comunei Cornereva s-a redus cu 25 de persoane. Acest fapt a fost determinat atât de mişcarea naturală cât şi migratorie a populaţiei.Mişcarea naturală şi cea migratorie a populaţiei şi raporturile care se stabilesc între ele prezintă o importan-ţă deosebită în conturarea sensului evoluţiei numerice a populaţiei condiţionând, de asemenea, şi modificările structurale ale populaţiei în timp.

Când vorbim despre mişcarea naturală ne referim, bineînţeles, la bilanţul natural, sau sporul natural, cum i se mai spune.

Bilanţul natural reprezintă diferenţa (în valori absolute sau relati-ve) dintre natalitate şi mortalitate. Or, analizând situaţia prezentată mai înainte, se poate spune că pentru comuna Cornereva, începând cu anul 1960, dar mai ales după1989, bilanţul natural (cu mici excepţii) a înregistrat valori negative. Acest lucru se datorează faptului că indicii natalităţii au înregistrat în mare parte valori negative (Cornereva situ-ându-se în rândul comunelor cu natalitatea cea mai scăzută),pe când indicii mortalităţii în ultimii ani au crescut.

Natalitatea a scăzut mai ales în ultimii ani datorită tendinţei tine-relor familii de a avea tot mai puţini copii,dar şi datorită plecării defi-nitive a unei părţi din populaţia tânără spre oraşele apropiate. Acestea sunt şi cauzele ce au dus la fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, res-pectiv la creşterea indicilor mortalităţii.

Dacă în anul 1960 bilanţul natural pentru comuna Cornereva in-registra valori totuşi pozitive,fiind de 7,5 ‰ (sub media pe ţară, care era de 10,4 ‰), în anii ce au urmat, dar mai ales după anul 1989, în majoritatea situaţiilor bilanţul natural a înregistrat valori negative; astfel, în 1992 în comuna Cornereva s-au înregistrat 47 de naşteri şi 53 de decese, la o populaţie de 3897 de locuitori, valoarea bilanţului natural fiind de –1,6 ‰. În anul 2002, la o populaţie de 3770 de locui-tori s-au înregistrat 29 naşteri şi 44 de decese, valoarea bilanţului natu-ral fiind negativă : – 4 ‰ .

 

DENSITATEA POPULAŢIEI

Datorită condiţiilor naturale, în special datorită reliefului înalt (mare parte din teritoriul comunei este ocupat de munţi), densitatea populaţiei este foarte scăzută –sub 10 locuitori pe km²- mai precis 9,5 locuitori pe km². Bineînţeles că densitatea cea mai ridicată a populaţiei se înregistrează în Depresiunea Cornereva (depresiune ce ocupă partea central-vestică a comunei) şi anume în centrul civic al comunei, pe văile ce converg înspre centrul comunei, unde se află majoritatea dintre cele 40 de sate (cătune) ale aşezării şi în satul Bogâltin. Partea estică a localităţii, ocupată de cele mai înalte culmi ale Munţilor Cernei este şi cea mai slab populată, existând suprafeţe mari fără nici un locuitor pe unitatea de suprafaţă. Concluzionând se poate spune că densitatea populaţiei în comuna Cornereva scade pe măsură ce creşte altitudinea lucru valabil, de altfel, şi pentru alte regiuni muntoase din ţară.

Altitudinea maximă la care se întâlnesc aşezări permanente pe teritoriul comunei Cornereva se situează în jurul valorii de 1000 m (în partea sud-estică a aşezării).

În ceea ce priveşte repartiţia populaţiei pe aşezări şi gospodării, în urma recensământului din 2002,situaţia se prezintă în felul următor:

NR.CRT. DENUMIREA AŞEZĂRII NUMĂR DE GOSPODĂRII NUMĂR DE LOCUITORI
1 OBIŢA 18 63
2 ARSURI 13 40
3 HORA MARE 22 93
4 HORA MICĂ 9 37
5 GRUNI 19 82
6 BOJIA 52 190
7 RUŞTIN 37 124
8 ZBEG 55 192
9 IZVOR 26 104
10 CIREŞEL 18 41
11 CORNEREVA-CENTRU 111 337
12 POGARA DE SUS 65 222
13 PRISLOP 26 92
14 COZIA 38 167
15 CAMENA 33 125
16 LUNCA ZAICII 27 99
17 STRUGĂSCA 24 58
18 DOLINA 15 39
19 TOPLA 52 183
20 ZOINA 21 70
21 SUB CRÂNG 15 56
22 STUDENA 26 71
23 SUB PLAI 41 104
24 LUNCA FLORII 19 70
25 ZĂNOGI 38 145
26 ZMOGOTIN 37 102
27 NEGIUDIN 50 125
28 BORUGI 26 52
29 MESTEACĂN 22 45
30 COSTIŞ 29 43
31 BOGÂLTIN 93 225
32 POGARA 23 65
33 POIANA LUNGĂ 25 73
34 DOBRAIA 11 23
35 CRACU TEIULUI 25 64
36 ŢAŢU 17 44
37 SCĂRIŞOARA 13 25
38 INELEŢ 11 24
39 CRACU MARE 11 26
40 PRISĂCINA 19 30
                              TOTAL 1232 3770

 

Comparând tabelul de mai sus cu repartiţia populaţiei pe aşezări şi gospodării, la nivelul anului 2002 cu cel de la nivelul anului 1992 se observă că deşi numărul gospodăriilor a crescut de la 1103 la 1232, deci cu 129 de gospodării în plus, numărul populaţiei a scăzut de la 3897 persoane în anul 1992 la 3770 persoane în anul 2002, deci cu 127 de persoane. Acest lucru se explică prin faptul că începând cu anii ̉´90, din anumite motive, s-a renunţat la obiceiul ca într-o singură gospodărie să trăiască o familie numeroasă formată din bunici, copii, ne-poţi sau chiar strănepoţi. Aşa că, în multe situaţii generaţiile s-au sepa-rat, dintr-o familie rezultând două sau chiar trei familii, deci implicit au apărut una sau două gospodării în plus, pe când numărul de persoane era acelaşi.

 

STRUCTURA POPULAŢIEI

  1. Structura pe grupe de vârstă şi pe sexe  

În urma recensământului din 2002,structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe se prezintă în felul următor :

 

GRUPE DE VÂRSTĂ SUB 1 AN 1-6 ANI  7-19 ANI 20-35 ANI 36-62 ANI PESTE 62 ANI TOTAL NR LOCUITORI
SEXUL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F TOTAL
NUMĂRUL 12 17 29 93 105 198 303 284 587 422 425 857 691 688 1379 357 363 720 3770
PROPORŢII% 0,3 0,4 0,7 2,4 2,8 5,2 8 7,5 15,5 11,1 11,5 22,7 18,3 18,2 36,5 9,4 9,6 19 100 %

 

Făcând totalul populaţiei în ceea ce priveşte structura pe sexe, situaţia se prezintă astfel :

              SEXUL   NUMĂR PERSOANE     PROPORŢII  (%)
   MASCULIN               1878             49,81 %
   FEMININ               1892             50.19 %
                          TOTAL               3770              100 %

 

Analizând şi comparând datele statistice privitoare al structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe la nivelul anilor 1992 şi 2002, da-te cuprinse în tabelele prezentate mai înainte,dar mai ales în reprezentarea grafică denumită piramida vârstelor, se observă că din punct de vedere al vârstei populaţia comunei Cornereva se află într-un proces de  « îmbătrânire », proces de altfel,caracteristic pentru întreaga ţară ca şi pentru majoritatea ţărilor europene. Aceasta înseamnă că popula-ţia tânără are valori în scădere, iar ponderea populaţiei vârstnice este în creştere. Acest fapt se explică,cum am mai arătat, prin scăderea indicilor natalităţii.

În ceea ce priveşte structura pe sexe se observă că la nivelul anu-lui 2002 populaţia feminină prezintă o pondere uşor mai ridicată decât cea masculină : 50,19 % femei şi 49,81 % bărbaţi din totalul de 3770 de persoane. Situaţia, din acest punct de vedere este aproape identică cu cea din urma recensământului din 1992. Atunci,din totalul de 3897, 50,15 % era ponderea populaţiei feminine şi 49,85 % a celei masculine. De altfel, din piramida vârstelor reiese că ponderea populaţiei feminine este uşor mai ridicată decât a celei masculine.

  1. Structura etno-lingvistică 

Din acest punct de vedere, în urma recensământului din 2002,din  totalul de 3770 de locuitori toţi s-au declarat de naţionalitate română, vorbind limba română.

  1. Structura confesională

În urma ultimului recensământ, toţi cei 3770 locuitori ai comunei Cornereva s-au declarat creştini ortodocşi.

POPULAŢIA ACTIVĂ

Prin populaţie activă se înţelege acea parte a populaţiei ţării care poate desfăşura o anumită activitate economică şi socială. Din rândul populaţiei active fac parte două categorii de persoane care formează : populaţia ocupată, cea care desfăşoară efectiv activităţi social-economice şi populaţia ce nu are o activitate social-economică continuă, adică şomerii. Deoarece în localitatea Cornereva toţi  locuitorii au gospodării şi desfăşoară o activitate economică, această categorie socială nu se întâlneşte în localitate. Deoarece comuna Cornereva nu a făcut parte din rândul localităţilor colectivizate înainte de 1989, aici nu există nici acea categorie de pensionari care să ia pensie pentru că au muncit în agricultură. Există o categorie restrânsă de pensionari care au lucrat în sectorul terţiar (învăţători, profesori, asistenţi medicali etc.),dar şi aceştia au gospodării agricole desfăşurând şi în prezent activităţi în acest sector care este agricultura.

În comuna Cornereva nu se poate delimita clar numărul popula-ţiei active, dar eliminând elevii, studenţii (care sunt în număr mic), copiii de vârstă preşcolară precum şi persoanele foarte în vârstă se poate spune că populaţia activă cuprinde un număr de aproximativ 2950 persoane, ce reprezintă circa 78 % din totalul populaţiei localităţii. Din rândul acestei populaţii active majoritatea, adică aproximativ 2830, ce reprezintă circa 96 % din totalul populaţiei active lucrează în sectorul primar, pe când un număr de aproximativ 120 persoane, care repre-zintă circa 4 % din totalul populaţiei active lucrează în sectorul terţiar ca : învăţători, profesori, cadre medicale, şoferi etc. Şi aceştia, având gospodării şi terenuri agricole desfăşoară activităţi şi în sectorul primar, adică în agricultură.

În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate pe diferite forme de proprietate, majoritatea acestei categorii de populaţie îşi desfăşoară activitatea în cadrul formelor de proprietate privată.